Cât de sigură e centrala de la Cernavoda?

Autoritatile statului asigura populatia Romaniei ca Centrala Nuclearoelectrica (CNE) Cernavoda nu prezinta nici un fel de pericol * Cu toate acestea, exista voci ce glasuiesc altminteri, atat in tara cat si in strainatate * Canada, care a realizat reactoarele de tip CANDU, le-a scos sau este pe cale sa le scoata din uz, cu costuri astronomice, datorita functionarii lor cel putin necorespunzatoare * Asta pentru ca, la toate cele 22 de astfel de unitati nucleare, au avut loc accidente si incidente * In 2008, Guvernul a alocat banii necesari studiului de fezabilitate pentru cea de-a doua centrala nucleara, care va fi construita pe teritoriul tarii noastre * In paralel, va fi demarata investitia pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, care se ridica la peste 2,2 miliarde de euro, fara a se lua in calcul costurile de finantare si cresterea preturilor la materialele de constructie

Unul dintre contestatarii vehementi ai Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavoda este Valerian Comanescu, pensionar, dr. ing. in tehnica nucleara. Incepand cu 1990 si pana in prezent, acesta s-a adresat mai multor autoritati ale statului, atragand atentia asupra pericolului nuclear care ne paste. Cele mai recente demersuri de acest gen s-au consumat in ultimii ani, cand a adresat informari detaliate Directiei Generale de Politica Energetica din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si Agentiei Nucleare, premierului Calin Popescu Tariceanu, fostului consilier prezidential Theodor Stolojan si presedintelui PD, Emil Boc dar, mai ales, presedintelui in exercitiu, Traian Basescu. Ce ascund guvernele postdecembriste, cu privire la energia atomica pe care o promoveaza, vom vedea in cele ce urmeaza.

Constructia CNE Cernavoda a inceput in anii gloriosi ai comunismului, iar primul reactor nuclear dintre cele cinci a intrat in functiune la data de 17 aprilie 1996. Acesta a fost conectat la Sistemul Energetic National la 9 august acelasi an, asigurand intre 10 si 12% din consumul de energie electrica al tarii. Cel de-al doilea reactor a fost pus in functiune in mai 2007, fiind conectat la sistemul national trei luni mai tarziu. In lipsa unor lucrari de amenajare pe albia Dunarii, reactoarele 3 si 4 nu vor putea functiona niciodata. Care amenajari ar costa enorm, nefiind intocmai agreeate de Comunitatea Europeana. Fostul ministrul al Economiei sI Finantelor, Varujan Vosganian, a anuntat de curand ca in acest an va fi demarata investitia pentru reactoarele 3 sI 4, fara a specifica daca banii se vor cheltui pentru amenajarea Dunarii. In privinta celui de-al cincilea reactor planificat, la acest proiect s-a renuntat. Reactoarele nucleare utilizeaza tehnologia canadiana de tip CANDU, ce foloseste drept moderator apa grea produsa la Drobeta-Turnu Severin. In anul 2003, pe fondul unei perioade foarte secetoase, centrala a fost oprita timp de trei saptamani, din cauza nivelului scazut al Dunarii.

Potrivit Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare din Romania, autoritate in subordinea primului ministru, precum si a Agentiei de Protectie a Mediului Constanta, intreaga activitate de la Cernavoda se desfasoara in parametri normali. Adica, nivelul de contaminare radioactiva a mediului si produselor alimentare nu sunt de natura sa ingrijoreze. Pe de alta parte, in urma cutremurelor de pamant din perioada 1995 - 1996 si 2003 - 2004 au fost elaborate studii suplimentare de cateva institute de specialitate din Romania si consultanti externi (Siemens - Germania). Acestea au confirmat calificarea seismica a unitatilor nucleare de pe amplasamentul CNE Cernavoda. Asadar, am avea toate motivele sa dormim linistitI, altii veghind pentru noi.

Greenpeace ataca

Organizatia internationala Greenpeace a facut mare taraboi pe subiectul CNE Cernavoda. Pe baza unui raport realizat de un expert independent din Marea Britanie, autoritatile romane au fost acuzate ca tin ascunsa concentratia mare de tritiu (izotop radiactiv al hidrogenului) din atmosfera si din Dunare. Ian Fairlie a declarat: "Dupa zece ani de functionare a unitatii 1 de la Carnavoda, nivelul de tritiu din alimente si apa a crescut considerabil in zona orasului. Concentratia a avut o multiplicare de la 5 pana la 45 de ori". In acest context, Greenpeace a sfatuit oamenii care locuiesc la mai putin de cinci kilometri de centrala sa nu consume in ruptul capului legume din gradina, mure si ciuperci. Totodata, a avertizat ca femeile insarcinate si copii sub patru ani, care locuiasc la mai putin de 10 km distanta, s-ar afla in mare pericol. Ce n-au spus protestatarii, insa, este faptul ca Ian Fairlie a ajuns la aceste concluzii, fara a efectua masuratori in zona Cernavoda, ci tinand cont doar de studiul de impact asupra mediului.

Autoritatile riposteaza

Pentru a contracara aceste grave acuzatii, autoritatile statului au folosit drept argument un raport intocmit de expertul Richard Osborne, cu ocazia unei controverse asemanatoare ce a avut loc cu ani in urma in Canada. Concluzia acestora ar fi ca "avertismentul Greenpeace privind riscul la care sunt expuse femeile insarcinate si copiii este complet nejustificat. La fel si cel referitor la consumul de alimente. Chiar si in cazul unor doze de tritiu de zece ori mai mari decat nivelul maxim, tot nu s-ar fi justificat asemenea sfaturi", ar mai fi aratat expertul canadian. De asemenea, studiile realizate la Cernavoda de Ministerul Sanatatii n-ar indica imbolnaviri in zona. Dimpotriva, situatia numarului de cazuri de cancer si leucemie ar fi mai buna decat in alte judete ale tarii, s-a precizat intr-un raport al ministerului.

Tendinte cancerigene si malformatii la nou-nascuti

Potrivit lui Valerian Comanescu, "In proiectarea, constructia initiala si pe parcurs a CNE Cernavoda in 1977, in fazele de studiu si de constructie ale unitatilor 1-5 nu a fost luata in considerare, in totalitate si in mod corespunzator, problema seismica a zonei", precum si alte cerinte de ordin tehnic absolut necesare. In functionarea reactoarelor care folosesc apa grea, ia nastere tritiul. Datorita efectelor radiobiologice deosebit de grave pe care le produce aceasta substanta, masurarea continua a efluentilor gazosi cu tritiu de la reactoarele CANDU, precum si supravegherea starii mediului inconjurator, trebuie sa se faca in conformitate cu Publicatia IEC. Monitorul de tritiu produs de Canada spre a fi folosit la centralele de tip CANDU nu a fost agreat de Argentina, care si-a echipat centrala de la Embalse cu un monitor de tritiu produs in Germania. Motivul a constat in faptul ca instalatiile de filtrare si monitorizare ale tritiului de la centralele CANDU au fost considerate necorespunzatoare. Datorita unui accident la reactorul Pickering A4 si scurgerii a 50 de trilioane de becquereli de tritiu in lacul Ontario, nivelul acestei substante din apa de baut locala a ajuns de 100 de ori mai mare decat maximum admis. Comanescu mai sustine ca in zona Cernavoda exista tendinte cancerigene pronuntate si malformatii la copii, care n-au fost facute publice de Ministerul Sanatatii, cel al mediului si de CNCAN.

133 de incidente nucleare

Dr. ing. in tehnica nucleara, Valerian Comanescu a propus Consiliului Suprem de Aparare a Tarii crearea unui Comitet National de Securitate Nucleara, care sa analizeze situatia seismica a amplasamentului CNE Cernavoda, sa verifice calificarea seismica a aparaturii din sistemul de siguranta in functionare a unitatilor 1 si 2, sa masoare in permanenta nivelul tritiului din mediul inconjurator, tinand totodata si evidenta concreta a cazurilor de cancer si malformatii la copiii nou-nascuti in interiorul zonei, pe o raza de cel putin 30 km in jurul centralei. De asemenea, a mai propus consolidarea pazei si controlului in jurul centralei, precum si analizarea raportului intocmit de expertii americani, referitor la centralele nucleare de tip CANDU scoase din functiune in august 1997, in Canada.

Ar mai fi de spus ca unitatea 2 de la Cernavoda contine circa 100 de modificari fata de Unitatea 1. Dar, ce este mai ingrijorator, dupa cum sustine specialistul in tehnica nucleara, “in perioada 1997 – 2003 la Unitatea 1 de la Cernavoda au avut loc 133 de incidente nucleare”, care ar fi ramas departe de ochii presei.

Guvernul Romaniei a alocat fondurile necesare pentru studiul de fezabilitate  privind construirea celei de-a doua centrale nuclearoelectrice pe teritoriul tarii noastre, care urmeaza a fi gata pana in anul 2020. Nuclearoelectrica, operatorul Centralei de la Cernavoda este detinuta de stat, in proportie de 90,5%, restul de 9,5% fiind cedat Fondului Proprietatea.

Dan Salajean

WikiLeaks.ro documente