Mafia PDL: Şeful Vămii Albiţa ridicat de DNA ieri dimineaţă
Şeful Vămii Albiţa, Emil Bordeianu, ridicat ieri dimineaţă de procurori şi dus la DNA pentru audieri, este parte a caracatiţie pedeliste din vămile din Moldova. Bordeianu a candidat pentru PDL la Senat în 2008, în colegiul Huşi, dar a pierdut alegerile, şi ca premiu de consolare a primit şefia vămii. Emil Bordeianu este fratele deputatului Dan Bordeianu, ales pe listele PNL şi migrat între timp la UNPR.Şeful lui Bordeianu, adică şeful Regionalei Vamale Iaşi, este Mihai Arcană, nimeni altul decât finul deputatului PDL Marius Spânu. Spânu a devenit celebru mai puţin pentru apariţiile sale la talks-how-uri cât pentru faptul că rudele sale numite în multe funcţii publice la Iaşi au atras atenţia lui Traian Băsescu la una dintre întâlnirile prezidenţiale cu parlamentarii PDL la Snagov, anul trecut.
La Palatul Snagov, deputatul Spânu a luat cuvantul si a cerut “să se renunţe la încrengaturile mafiote locale, să lăsăm practica numirilor politice, să se termine cu nepotismele la deconcentrate si la centru!” După ce l-a ascultat, Traian Băsescu a luat cuvântul si l-a troznit pe deputat în moalele capului: “Domnule deputat… nu cumva dumneavoastră aţi mers la domnul Sorin Blejnar (presedintele ANAF) la ANAF ca să va numeasca cumnatul la şefia Finantelor de la Iaşi?”
Frunzăverde şantajat pentru a-l determina pe Blaga sa nu candideze!
Basescu îl presează pe Sorin Frunzăverde pentru a-l determina pe Vasile Blaga să nu candideze la şefia PDL. Joi seara, în jurul orelor 22, la Vila Lac 2, Frunzăverde a răspuns invitaţiei lui Băsescu de a avea o discuţie privată despre scandalul din partid. În acest context, Basescu i-a pus pe masă un dosar întocmit de DNA, care, prin declaraţiile şi documentele conţinute, l-ar încrimina pe Frunzăverde în afacerea contrabandei cu ţigări din vămile de pe Clisura Dunării. Dosarul este unul nou-nouţ, întocmit în mare parte din declaraţii ale vameşilor arestaţi şi dovezi obţinute în urma raidului ordonat de Cotroceni la vămile din Timiş şi Caraş-Severin, precum şi o serie de stenograme ale unor discuţii telefonice purtate de Frunzăverde cu vameşi şi traficanţi.
Pentru ca acest dosar să nu ia cursul Tribunalului, presedintele statului i-a cerut preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin să îl convingă pe Buldog „să stea în banca lui”, mai ales că în dosar apare frecvent şi numele acestuia, în postura sa de ministru de Interne. După ce a „frunzărit“ cîteva file din dosar, Frunzăverde i-a spus lui Băsescu că nu e bine dacă s-a ajuns aici, că va vorbi cu Blaga, dar să nu uite că şi acesta are cîteva surprize pregătite. După acest şoc, Băsescu a devenit brusc, prietenos, explicîndu-i interlocutorului: „Măi, Sorine, nici mie nu îmi place, dar vorbeşte tu cu el, că eu nu mă pot înţelege şi zi-i să lase naibii prostiile!”.
Unde sunt conturile din Lichtenstein?
Campania anti-corupţie din vămi se va încheia, în mod cert, ca atîtea alte fumigene ori promisiuni electorale, fără nici un rezultat concret, şi asta destul de curînd. În România, nici o mare campanie nu a fost dusă la bun sfîrşit, iar în rîndurile ce urmează vom reaminti un scandal uriaş, prin care ţara noastră a trecut ca gîsca prin apă, fără cel mai mic rezultat: Afacerea Lichtenstein.
În urmă cu vreo 4 ani, un scandal uriaş a izbucnit la nivel mondial, după ce Germania a obţinut prin spionaj o listă a peste 1.000 de investitori nemţi care aveau conturi în paradisul fiscal Lichtenstein, acolo unde secretul bancar deplin era regulă de fier, şi fentaseră statul german cu cca.30 de miliarde de euro. Imediat, un număr masiv de alte state au reacţionat dur, cerînd micului stat lista propriilor cetăţeni care depuneau bani negri acolo şi forţînd Lichtensteinul să-şi schimbe rapid legislaţia fiscală. După 200 de ani de fiscalitate lejeră,
Lichtensteinul a fost nevoit să se conformeze şi să încheie, totodată, înţelegeri bilaterale cu alte state, pentru cooperarea în cazurile de evaziune fiscală şi fraudă, primul acord privind schimbul de informaţii financiare secrete din sectorul bancar fiind cu SUA, iar după 1 an şi cu Germania. Aşa s-a aflat, bunăoară, că între posesorii de conturi secrete se numărau politicieni de top.
În martie 2008, fostul şef al SIE, generalul Ioan Talpeş, în acel moment senator, făcea declaraţii fierbinţi la Realitatea TV pe marginea scandalului amintit, spunînd că în Lichtenstein au conturi secrete numeroşi români: „De ce nu întrebaţi Serviciile Secrete actuale de ce nu au intervenit oficial la Bundestag, în Germania, ca să ne comunice şi nouă lista cu marii oameni de afaceri care au transferat bani în Lichtenstein? (…) Este aliatul nostru, nu are nici o problemă ca să ne dea această listă“, spunea Talpeş. „Lista Lichtenstein creează insomnii în toată Europa democrată şi civilizată. La noi, e tăcere totală.
Este inadmisibil să ştii că toţi aceia au transferat bani fără să plătească impozite, că au tranferat sume pe care nu le-au declarat, în acel paradis fiscal, şi să nu cerem lista“, mai declara Talpeş, cel care a cerut oficial şi Parchetului General să se implice în aflarea numelor de români cu averi secrete. Timp de 1 an şi mai bine nu s-a întîmplat nimic, însă, România părînd complet neinteresată de aflarea celor care au păgubit statul cu bani neimpozitaţi şi, în cele mai multe cazuri probabil, de furat. Asta, pînă în campania electorală pentru prezidenţiale, în noiembrie 2009. Atunci, cel care a repus, neaşteptat, Scandalul Lichtenstein pe tapet a fost însuşi Traian Băsescu.
Într-o apariţie televizată la Etno TV, pe 29 noiembrie, el a anunţat românii că a cerut oficial Lichtensteinului o listă a conturilor deţinute de cetăţenii români în băncile din această ţară. „Am cerut, aşteptăm să vedem“, a spus, cu un aer marţial, Băsescu. De atunci, a trecut mai mult de 1 an, în care presa a continuat să relateze despre afacerişti şi politicieni suspectaţi că îşi transferă banii în paradisuri fiscale. Recent, ancheta privind mega-furtul de la Holcim de certificate de mediu, în valoare de zeci de milioane de euro, a relevat că acestea şi-au pierdut urma după ce au fost transferate într-un cont din acelaşi Lichtenstein.
Cu toate acestea, nici Traian Băsescu, nici Parchetul General, nici Serviciile Secrete ori alt organism responsabil nu au mai suflat o vorbă despre Scandalul Lichtenstein, deşi estimările unor reprezentanţi cu greutate ai mediului de afaceri privind banii scoşi ilicit din ţară şi depuşi în conturi străine sînt de mai multe zeci de miliarde de euro. Tăcerea statului român e cu atît mai ciudată cu cît Băsescu şi conducerea micului stat european aveau relaţii foarte cordiale: exact în perioada anchetelor europene asupra evaziunii din Lichtenstein, Traian Băsescu îl primea la Bucureşti, în toamna lui 2007, pe Alteţa Sa Serenisimă Prinţul Alois, moştenitorul tronului Principatului de Lichtenstein, dar şi acţionar majoritar la banca LGT din statul respectiv, adică exact banca de la care spionajul german obţinuse, în 2002, primele date compromiţătoare.
Dacă luăm în calcul unele zvonuri recente, însă, potrivit cărora şi şpaga care se colecta din vămi era direcţionată tot către conturi negre din Lichtenstein, parcă începe să se contureze şi explicaţia muţeniei lui Băsescu, cel atît de viteaz în materie de promisiuni şi atît de zgîrcit în materie de fapte. Iar românii vor continua, probabil, să aştepte lista marilor evazionişti din Lichtenstein cu acelaşi „entuziasm“ cu care aşteaptă repatrierea trio-ului Popa-Necolaiciuc-Hayssam, altă mare promisiune prezidenţială "fermă".
Securistul Eugeniu Petrescu, omul-cheie al Mafiei Regimului Băsescu
Continuarea şi finalizarea anchetei în dosarul mitei solicitate (430.000 de euro) şi încasate (130.000 de euro) de la fosta şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, ar putea demonstra conexiunea dintre corupţia (şi contrabanda) din vămi şi vârfuri instituţionale şi politice ale actualei puteri din România. Menţiunea că sumele de 130.000 de euro şi de 300.000 de euro au fost solicitate "în numele şi pentru un partid politic şi un şef de instituţie" este inserată în hotărârea judecătorească de arestare preventivă (încheierea Tribunalului Satu Mare nr. 8/CC din 4 februarie 2011) atât în concluziile procurorului care a reprezentat Direcţia Naţională Anticorupţie cât şi în considerentele prin care judecătorul motivează necesitatea şi legalitatea luării măsurii arestării preventive.
Postări
(ACTORUL VASILE BUTNARU)Traian Basescu: Vasile,te sprigin financiar cu 3 milioane de euro!Continua sa prezinti spectacole care contribuie la Trazirea Constiintei Nationale a Poporului Roman! Vreau "Schimbarea la fata a Romaniei!"
RăspundețiȘtergere