România Masonilor: Sorin Blejnar şeful ANAF

Luni, 1 noiembrie 2010, de Ziua Tuturor Sfinţilor, Vila Lac 1 a RAAPPS era ful. Peste 300 de masoni comemorau un secol de la moartea lui Eugeniu Carada, ctitorul BNR*. Accesul în vilă s-a făcut pe bază de listă cu confirmare.

S-au acordat diplome de excelenţă guvernatorului general al Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, academicienilor Alecu Bogdan şi Cristian Hera, vicepreşedintele Academiei Române, precum şi Suveranului Mare Comandor al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România, Costel Iancu, cît şi altor personalităţi prezente la ceremonie sau absente.

La întîlnire a fost prezent şi Sorin Blejnar, preşedintele ANAF şi membru activ al Marii Loji Naţionale din România (MLNR). Naşul de cununie al lui Sorin Blejnar, Daniel Andrei Moldoveanu, consilier de stat în Departamentul Securităţii Naţionale al Administraţiei Prezidenţiale, directorul Oficiului pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii, este mason în adormire, dar participă indirect la activităţile Frăţiei. Moldoveanu a primit diplomă de excelenţă din partea BNR, la reuniunea din 1 noiembrie 2009 a MLNR, ca şi Daniel Gruia, directorul Direcţiei IT a ANAF, partenerul de afaceri al soţiei lui Moldoveanu, Sorana-Cristina.

Evenimentul de la Vila Lac 1 a precedat Conventul din 6 noiembrie 2010, pentru alegerea marelui maestru al MLNR în persoana lui Radu Bălănescu, în locul lui Eugen Ovidiu Chirovici. Pe locul doi s-a situat Mircea Gheordunescu, fostul consul general al României la Milano şi fost director adjunct al SRI în timpul mandatului preşedintelui Emil Constantinescu. Radu Bălănescu este directorul medical al Spitalului de Copii “Grigore Alexandescu” din Bucureşti. Suveranul Mare Comandor al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România, Costel Iancu, a decis alegerea acestuia în fruntea masoneriei române, pentru un mandat de trei ani.

E nevoie ca apartenenţa la masonerie a unui funcţionar public să fie trecută în declaraţia de interese? La punctul 1. al declaraţiei de interese trebuie specificată calitatea de acţionar la societăţi comerciale, companii/societăţi naţionale, instituţii de credit, grupuri de interes economic, precum şi membru în asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale. În declaraţia de interese a lui Sorin Blejnar, preşedintele ANAF nu a specificat că este membru al Marii Loji Naţionale din România, deci poate fi acuzat de fals în declaraţii.

Prin Hotărîrea de Guvern nr. 561, din 15 aprilie 2004, semnată de premierul Adrian Năstase, “Asociaţia Marea Lojă Naţională din România” (MLNR) devine de “utilitate publică”, adică beneficiază inclusiv de fonduri de la stat. Conform textului HG, MLNR este o asociaţie constituită ca persoană juridică română de drept privat, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial, în vederea sprijinirii dezvoltării personalităţii umane pe multiple planuri şi pentru instaurarea în societatea românească a normelor de convieţuire socială bazate pe respect, toleranţă, într-ajutorare şi respingerea oricăror forme de totalitarism sau extremism.

În nota de fundamentare a hotărîrii, semnată de Eugen Bejinariu, ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, se stipulează că membrii MLNR “au depus eforturi considerabile atît prin acţiuni personale, cât şi prin acţiunile organizate de la înfiinţare şi pînă în prezent, pentru a readuce ţara noastră în marea familie europeană”. Pentru că Hotărîrea îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu modificările şi completările ulterioare, Secretariatul General al Guvernului propune recunoaşterea Asociaţiei “Marea Lojă Naţională din România”, ca fiind de utilitate publică.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de hotărîre, prin avizul nr. 607/07.04.2004. Ordonanţa nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 39 din 31 ianuarie 2000. În art. 38. al Ordonanţei nr. 26/2000 se specifică faptul că o  asociaţie sau o fundaţie poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau comunitar, după caz; b) funcţionează de cel puţin 3 ani şi a realizat o parte din obiectivele stabilite.

Pe lîngă Marea Lojă Naţională din România, alte asociaţii de utilitate publică sînt Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, Asociaţia Proprietarilor de Pădure din România, Organizaţia “Salvaţi copiii”, Asociaţia Română pentru Transparenţă, Fundaţia Colegiul Naţional de Apărare, Grupul pentru Dialog Social, Centrul de Resurse Juridice, Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală “Nişte ţărani”, Fundaţia “Anastasia”, Uniunea Cineaştilor din România, Fundaţia “George C. Marshall”, Asociaţia Generală a Vînătorilor şi Pescarilor din România, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război etc.

Bunăoară, în declaţia de interese, Sorin Blejnar scrie că este membru al Asociaţiilor de Vînătoare şi Pescuit “Dunărea 2007” şi “Egreta”, fără să pomenească nimic de apartenenţa la masonerie, cu atît mai mult cu cît activităţile MLNR sînt discrete, nu secrete. Practic, toţi demnitarii români care omit să completeze în declaraţia de interese apartenenţa la MLNR comit infracţiunea de fals în declaraţii, conform art. 51. (1) din Legea 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Conform acestui articol, “Fapta uneia dintre persoanele prevăzute de lege care, cu intenţie, depune o declaraţie de interese care nu corespunde adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal”. Persoana care completează declaraţia îşi asumă consecinţele omiterii sau falsificării unor date: “Prezenta declaraţie constituie act public şi răspund (eu Sorin Blejnar – n.n.) potrivit legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menţionate”. Sub incidenţa legii cad practic, toţi funcţionarii publici, membri ai MLNR. Deci, inclusiv Ion Ariton, ministrul Economiei, ca să alegem un nume la întîmplare, din actualul Executiv.

Masoneria a fost declarată “asociaţie de utilitate publică” în 2004, în timp ce Marele Maestru al MLNR, Eugen Ovidiu Chirovici era preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din cadrul Guvernului României. Iniţial, Chirovici a fost consilier al premierului Năstase. Începînd din acel moment, MLNR poate primi terenuri şi imobile în regim special sau poate fi finanţată de la bugetul de stat. Confederaţia Marilor Loji din România de Rit Antic Scoţian şi Acceptat a declinat măsura cabinetului Năstase, militînd pentru independenţa financiară a masoneriei. Marele sponsor al MLNR este Banca Naţională.

*Eugeniu Carada a fost directorul Băncii Naţionale timp de 30 de ani, de la înfiinţarea acesteia, la 1 decembrie 1880, pînă în 1910, anul morţii sale, şi a refuzat demnitatea de guvernator general, pentru că numirea ar fi trebuit semnată de Principele Carol I cu care Carada era în conflict deschis.

Prin circulara Nr. 14/2010 a BNR s-a în circulaţie, în scop numismatic, o monedă dedicată lui Eugeniu Carada, într-un titaj de 500 de piese. Valoarea nominală a monedei este de 100 lei, fiind confecţionată din aur 900/1000, cu o greutate de 6,4520 grame, cu margine zimţată, avînd pe avers inscripţia în arc de cerc “România”, stema României, valoarea nominală “100 lei”, imaginea Palatului vechi al BNR, anul emisiunii 2010, iar pe revers, portretul lui Eugeniu Carada înconjurat de inscripţii circulare “Eugeniu Carada”, “Ctitorul Băncii Naţionale a României, anii “1836” şi “1910”.
Sursa

Sursa: News.ro Ştiri pe Blog