Search

miercuri, 23 februarie 2011

Abuzuri incredibile in Justitia Română

Va prezentam un caz de hartuire judiciara savarsit de procurorii Gheorghe Stan si Marius Iacob de la Parchetul Inaltei Curti – Sectia de urmarire penala si criminalistica, precum si de catre judecatorii Elena Ursulescu si Petre Popescu de la Curtea de Apel Bucuresti. Un om de afaceri roman – Adrian Petre (foto) a fost trimis in judecata la 28 ianuarie 2009 prin Rechizitoriul nr. 932/P/2008 al Parchetului Inaltei Curti (vezi facsimil) semnat de procurorul Gheorghe Stan si verificat de seful sau Marius Iacob,
pentru o pretinsa infractiune de inselaciune, constand in faptul ca a contractat pentru modernizarea unui imobil firma de constructii Aedificia Carpati SA a vestitului Petre Badea, si ar fi incercat prin manopere frauduloase sa nu-i achite suma de 488.201 euro, reprezentand contravaloarea prestatiilor. In realitate, situatia era exact pe invers, Adrian Petre ajungand si cu banii dati si cu constructia neterminata in urma „cooperarii” sale cu Aedificia Carpati SA, firma care in ultimii ani a executat si executa lucrari de constructii a sediilor mai tuturor serviciilor de informatii din Romania, inclusiv la Palatul Victoria - sediul Guvernului.

Dosarul procurorilor a incalcat legea si jurisprudenta CEDO, care afirma ca nimeni nu poate fi condamnat pentru nerespectarea unei conventii civile! In instanta insa, nevinovat fiind, Adrian Petre a fost achitat la fond, la Tribunalul Bucuresti (judecator Manuela Mladin Golea) pe motiv ca fapta nu este prevazuta de legea penala, dar in apel s-a trezit condamnat la 3 ani de inchisoare si obligat sa plateasca daune de peste 300.000 euro, printr-o decizie data de Curtea de Apel la o maniera incalificabila, care ridica mari semne de intrebare asupra competentei si onestitatii judecatorilor Elena Ursulescu si Petre Popescu. In recurs insa, un complet format din judecatorii Ionut Matei, Ioana Bogdan si Cristina Rotaru, a dispus casarea deciziei din apel si mentinerea solutiei de achitare data de Tribunalul Bucuresti. Dupa 5 ani de procese, bani pierduti si afectarea afacerilor si sanatatii, Adrian Petre este unul dintre putinii justitiabili care poate spune ca au reusit sa scape de inscenarile unor magistrati. Cine va plati insa pentru aceste abuzuri care pot distruge oameni fizic sau financiar? Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare, cu documente, filmul acestui dosar inscenat, care ar trebui sa se soldeze cu sanctionarea celor vinovati.

Acuzatiile procurorilor Stan si Iacob
Adrian Catalin Petre, cetatean cu dubla cetatenie romana-americana (una din victimele politice ale fostului regim comunist) s-a intors in Romania dupa Revolutie pentru a investi intr-un hotel. In 2003 a cumparat un imobil vechi in str. Suter din sectorul 4 al Capitalei, pe care a decis sa-l renoveze pentru a-l adapta scopurilor sale. L-a cumparat in nume propriu si l-a inregistrat la cartea funciara, a obtinut autorizatie de construire, si a realizat proiectul. Totul perfect legal Apoi a dat imobilul in comodat firmei sale SC Sarmis Bucuresti SRL pentru a derula afacerea preconizata prin firma sa proprie. Pentru a face rost de bani, in mai 2005 a incheiat un contract de leasing imobiliar cu firma germana MTS Leasing GmbH (una din cele mai bine cotate firme de leasing la momentul contractarii, si care oferea dobanda mult mai mica decat la banci). Firma de leasing imobiliar a organizat o licitatie pentru renovarea si modernizarea imobilului, in urma carei a fost selectata pentru lucrare firma “Aedificia Carpati”, care s-a angajat ca in 11 luni va finaliza constructia in schimbul sumei de 1.23 milioane euro. In iunie 2004 s-a semnat contractul de executie lucrari intre Sarmis Bucuresti SRL – MTS Leasing GmbH – “Aedificia Carpati“ SA (pentru care a semnat personal Petre Badea). Cele 11 luni au trecut si constructorii lui Badea, desi au primit o parte din bani, nu au finalizat lucrarile. Adrian Catalin Petre ne-a declarat ca a avut mai multe discutii personale cu Petre Badea, care l-a asigurat de fiecare data ca va veni cu forte imense si va termina lucrarea la hei-rup. Cand nu au mai putut fi invocate niciun fel de justificari, Adrian Catalin Petre a mai dat o sansa firmei lui Badea, cu care a incheiat un act aditional pentru prelungirea termenului limita de executie, act prin care “Aedificia Carpati” s-a obligat sa finalizeze constructia pana la 31 iulie 2005. Proprietarul imobilului a dat dovada de maxima intelegere si s-a oferit, printr-un contract de novatiune sa plateasca de la el, cu prioritate, facturile emise de “Aedificia Carpati”, pentru ca sa nu se poata invoca niciun fel de intarzieri, mai ales ca procedurile uzitate de firma germana de leasing de plata a facturilor durau minimum 40 de zile, intrucat verificarile si aprobarile se derulau si prin Germania. Prelungirea nu a dus la niciun rezultat, ba dimpotriva a dus la ruptura relatiilor amiabile dintre proprietar si Petre Badea. Peste acestea s-a adaugat si faptul ca intre timp firma de leasing a intrat in insolventa. Petre Badea a invocat ca nu mai lucreaza nimic daca nu i se platesc 400.000 euro si de aici s-a taiat orice cale de intelegere. Adrian Catalin Petre a ramas si cu banii luati si cu constructia neterminata si reclamand faptul ca lucrarile, atatea cat s-au facut, au fost executate de mantuiala.

Apoi, ca din senin, proprietarul a devenit tinta a numeroase actiuni civile si plangeri penale din partea lui Petre Badea-Aedificia care, neputand sa recupereze banii de la firma de leasing intrata in faliment (firma care devenise insolvabila) a hotarat sa-si recupereze banii de la Adrian Catalin Petre.

Procurorul unealta a incropit un rechizitoriu jenant
Justitia romana s-a pus in buna masura la picioarele Aedificiei – societate care in ultimii ani a executat si executa lucrari de constructii ale sediilor mai tuturor serviciilor de informatii din Romania, inclusiv la Palatul Victoria. Initial, in 2006, Aedificia Carpati l-a actionat judecata, in comercial, pe Adrian Catalin Petre si SC Sarmis Bucuresti SA, pentru plata unei parti a lucrarilor pe care a pretins ca le-a executat, in suma de peste 330.000 euro. Paratii, desi au aratat magistratilor ca unele facturi au fost platite, si ca nu e vina lor ca MTS Leasing GmbH a dat faliment si ca si lor firma de leasing le datoreaza peste 300.000 euro, nu au avut nicio sansa, fiind obligati sa plateasca suma pretinsa, intr-un proces judecat cu viteza fulgerului la Tribunalul Bucuresti.

N-a fost de ajuns pentru Petre Badea, care a formulat si o plangere penala impotriva lui Petre Adrian Catalin, acuzandu-l de inselaciune, pe argumentul principal ca acesta ar fi ascuns faptul ca este proprietarul imobilului renovat, astfel incat el sa nu-si poata recupera prejudiciile. Incredibil, dar adevarat, la 28 ianuarie 2009, prin Rechizitoriul nr. 932/P/2008, procurorul Gheorghe Stan, de la Sectia de urmarire penala si criminalistica a Parchetului Inaltei Curti, l-a trimis in judecata pe Catalin Petre Adrian pentru inselaciune, motivat prin faptul ca inculpatul “in calitate de administrator la SC Sarmis Bucuresti SRL a indus si mentinut in eroare reprezentantii SC Aedificia Carpati SA cu prilejul incheierii si derularii contractului de executie avand ca obiect renovarea si modernizarea imobilului din Bucuresti, carora, cu intentie, le-a ascuns situatia juridica reala a imobilului, respectiv calitatea sa de proprietar. Desi avea cunostinta despre incalcarea repetata a clauzelor contractuale de catre MTS Leasing GmbH – beneficiar al contractului de executie, invinuitul Petre Catalin Adrian, cu rea-credinta, i-a determinat pe reprezentantii SC Aedificia Carpati SA sa continue lucrarile la imobil, asigurandu-i ca obligatiile contractuale vor fi indeplinite, fara insa ca facturile sa fie achitate, activitate infractionala care a produs in patrimoniul SC Aedificia Carpati SA un prejudiciu in cuantum de 488.201 euro”. Procurorul Gheorghe Stan a insistat in rechizitoriu pe acuzatia ca Adrian Catalin Petre a ascuns reprezentantilor Aedificia calitatea de proprietar a imobilului, acuzatie absurda si jenanta in conditiile in care proprietarul era inscris in cartea funciara, i se eliberase autorizatia de construire si oricine ar fi dorit sa faca o minima verificare putea afla cu usurinta aceasta informatie. De fapt, mai multi martori audiati in acest caz au relatat ca cei de la Aedificia stiau foarte bine cine e proprietarul, mai ales ca la momentul organizarii de santier a fost nevoie sa stabileasca vecinatatile si au avut toate actele la dispozitie, fapt sustinut si de Catalin Adrian Petre. Procurorul a ignorat insa aceste probe si a mai fortat o acuzatie – aceea ca in contractul de leasing imobiliar s-ar mentionat la una dintre clauze ca “SC Sarmis Bucuresti SRL este proprietatul de drept al imobilului” fara sa mentioneze ca era vorba de o eroare materiala, intrucat in alte paragrafe ale acesluiasi contract s-a mentionat de 43 de ori ca nu Sarmis era proprietarul. In fapt, contractul de leasing a fost redactat integral de MTS Leasing GmbH (dupa cum orice firma de leasing isi impune clientilor propriile contracte), iar avocatul firmei de leasing a declarat la audieri ca eroarea apartine MTS.

Achitare la fond – fapta nu este prevazuta de legea penala
Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala (dosar 3950/3/2009) l-a achitat la 07.09.2009 pe Adrian Catalin Petre, pe motiv ca fapta sa nu constituie o infractiune. In motivatia hotararii, judecatoarea Manuela Mladin Golea a evidentiat faptul ca finantatorul contructiei a falimentat si ca Adrian Petre Catalin a dat dovada de buna-credinta, a acceptat sa se prelungeasca termenul lucrarilor intaziate de Aedificia, ba chiar s-a oferit sa plateasca in continuare facturile anticipat, pentru a se evita intarzierile la plata.

Instanta chiar a pus sub semnul intrebarii situatia ca cineva sa poate fi inculpat pentru ca ar fi intentionat sa insele constructorul, mai precis sa prevada “ca unul din cei mai puternici finantatori din anul 2004 va intra in incapacitate de plata, toate acestea datorandu-se evident, astfel cum rezulta din actul de inculpare, nedeclararii de catre inculpat a calitatii sale de proprietar(?!)”.

Instanta a taxat pretextele lui Badea, care a declarat ca nu stia cine e proprietarul imobilului si ca “am dedus ca Sarmis este proprietarul” cu urmatoarele argumente: “aceasta conduita a reprezentantilor SC Aedificia Carpati, pe care tribunalul se va abtine la a o califica nefacand obiectul cauzei supuse analizei, nu poate fi privita ca argument determinant in aprecierea relei-credinte a inculpatului... inculpatul nu putea prevede ca cei in drept din partea societatii nu vor purcede la verificarile care se impuneau... ca cei care au participat la negocieri din partea acestei societati isi vor forma convingerea pe baza unei mentiuni singulare din cuprinsul contractului de leasing unde pentru Sarmis apare calitatea de proprietar, desi de 43 de ori in cuprinsul aceluiasi act aceeasi societate figureaza ca utilizator, ca niciunul nu va avea curiozitatea sa intrebe inculpatul prezent la negocieri cine e proprietarul imobilului? O sustinere contrara celor mentionate de noi ar fi total lipsita de logica.”

Motivatia finala a tribunalului a fost: “vazand dispozitiile art. 5/2 cod procedura civila, art. 5 paragraful 3, din CEDO, faptele retinute in sarcina inculpatului prin actul de inculpare nu sunt prevazute de legea penala, prejudiciul cauzat partii vatamate constituita parte civila in cauza fiind rezultatul nerespectarii obligatiilor izvorate dintr-o conventie intervenita intre parti, fapt pentru care va dispune achitarea”.

Condamnare aberanta in apel - 3 ani inchisoare, plus daune de 330.000 euro
Daca pana aici, se credea ca lucrurile au intrat in normal, in apelul declarat de Petre Badea-Aedificia, judecatorii Elena Ursulescu si Petre Popescu de la Curtea de Apel Bucuresti, la 26 aprilie 2010 a desfiintat sentinta de achitare si, rejudecand, l-a condamnat pe Adrian Catalin Petre la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru inselaciune, si l-a obligat la plata a 213.346 euro, plus 556.746 lei (cuc titlu de dobanzi) catre SC Aedificia Carpati SA (adica in total circa 330.000 euro). Decizia de condamnare a reluat in argumente acuzatiile aiuristice ale procurorilor referitoare la ascunderea calitatii de proprietar al imobilului. In plus, despagubirile de 330.000 euro acordate firmei Aedificia au fost justificate printr-o motivare de cateva randuri, absolut revoltatoare, mai ales ca nu se vorbea de cativa lei. O redam integral pentru ca opinia publica sa inteleaga cum impart unii dreptatea: „Pe latura civila, in temeiul dispozitiilor art. 14346 cod procedura penala, combinat cu art. 998-999 cod civil Curtea va admite actiunea civila formulata de SC Aedificia Carpati SA si va obliga inculpatul la despagubiri civile in cuantum de 213.346,78 euro si dobanda aferenta in suma de 556.746 lei, astfel cum au fost precizate cu ocazia dezbaterilor de aparatorul partii civile.” Iata cum, in numai cinci randuri, cei doi judecatori au acordat circa 330.000 euro, de parca dadeau de la ei...

Evident Adrian Catalin Petre a suferit un adevarat soc dupa aceasta hotarare care nu numai ca l-ar fi transformat intr-un infractor, dar l-ar fi adus si in sapa de lemn.

Achitare la suprema – pledoarie salutara a procuroarei Irina Kuglay
Distrus psihic de hotararea din apel, Adrian Petre a avut sansa ca in recurs, la Inalta Curte sa aiba parte de un complet care a realizat ca acuzatiile aduse de procurori erau complet false. Completul compus din judecatorii Ionut Matei, Ioana Bogdan si Cristina Rotaru au admis la 5 ianuarie 2011 recursul lui Adrian Petre, a casat decizia penala de condamnare data de Curtea de Apel Bucuresti si a mentinut sentinta de achitare initiala data de Tribunalul Bucuresti.

Important de mentionat este faptul ca la dezbaterile de la Inalta Curte, procurorul de sedinta Irina Kuglay a avut o interventie demna de orice procuror care se respecta, dar care este din pacate rarisima. Irina Kuglay a luat apararea acuzatului, contrar colegilor ei care au formulat acuzarea si a declarat, conform martorilor prezenti in sala, ca nu doreste sa fie partasa la manoperele colegilor ei si ca in specta nu exista fapta penala, cu atat mai putin vreun prejudiciu.

Din fericire, in cazul prezentat dreptatea a triumfat. Cine va plati insa pentru cei 5 ani de procese, pentru sumele imense platite avocatilor, pentru banii pierduri, pentru mizeriile, umilintele si chiar tortura psihica indurata? Poate ca CSM ar trebui sa intervina in acest caz, pe care reporterii Lumeajustitiei.ro l-au semnalat inca dinaintea aparitiei deciziei de la Inalta Curte ca pe un abuz judiciar si care, iata, acum s-a demonstrat cu autoritate de lucru judecat. Ne mentinem si acum opinia ca acest caz nu este o eroare judiciara, ci o executie care nu a reusit, dar care a lasat urme ce nu vor fi sterse in viata unui om nevinovat!

2 comentarii:

  1. se mai stie ceva de mts leasing?sunt multi pagubiti si nu mai avem nici o stire

    RăspundețiȘtergere
  2. mts leasing-si-a recuperat cineva tva-ul de la statul roman,stiti ceva?multumesc.

    RăspundețiȘtergere

Va rugam INSISTENT sa nu folositi un limbaj obscen. Nu ne obligati sa stergem unele mesaje, sau sa restrictionam comentariile. Va multumim.

Surse.org Blog Un Proiect Open Source

Surse.org Blog Un Proiect Open Source

Follow by Email