Biografiile securiștilor din fruntea SIE și STS

Cititi si : Serviciul de Telecomunicatii Speciale monitorizeaza Wikileaks.ro

Intr-un material precedent n-am ocupat de "tovarasii de la Cooperativa Ochiul si Timpanul" , care inteleg sa-si justifice banii, monitorizand site-urile si blogurile de pe internet. De prisos sa adaugam ca dupa vreo doua zile in care "tovarasii" nu si-au facut aparitia, acum sunt iarasi prezenti, conform statisticilor privind ISP-ul, de pe Trafic.ro.

In articole scriam astfel:

"Faptul ca Wikileaks.ro este un site destul de incomod pentru lumea politica si in special pentru Regim, datorita materialelor publicate, - este un fapt de notorietate. Multitudinea de documente care demasca diversele lucruri .. "mai putin curate" petrecute sub Regimul Băsescu nu au, desigur, - nicio legătură cu interesul pe care ni-l arată, mai nou, STS-ul, precum si alte institutii (continuarea aici....) 

Biografiile securiștilor...

Este evident pentru toata lumea ca in ciuda declaratiilor optimiste ale presedintelui Traian Basescu serviciile secrete nu s-au curatat deloc de securisti.

Am scris, de exemplu, despre legaturile cu Securitatea pe care le-au avut directorii adjuncti de la SIE si STS. Nimic nu s-a intamplat. Detalii mai jos despre securistii care conduc SIE si STS (despre ceilalti vom reveni separat):

Directorii adjuncţi ai SIE, spioni anti-NATO

Traian Băsescu se laudă cu curăţirea SRI de foştii securişti la nivelul operativ cel mai înalt al SIE, avem de-a face cu două personaje pregătite ca agenţi anti-NATO în perioada “cea mai neagră” a dictaturii ceauşiste.

Misiunea Şcolii de la Brăneşti

“Dacă cineva a făcut Şcoala de la Brăneşti înseamnă fie că şi-a început cariera ca tânăr, majoritatea cursanţilor aveau între 24-26 ani, ori că a fost trimis acolo pentru promovare într-o funcţie de conducere”, ne-au precizat persoane care au lucrat în fosta Securitate despre tipologia celor care urmau şcoala de spioni aflată la 30 de kilometri de Bucureşti. În cazurile Predoiu şi Sarcă a fost vorba de intrarea în CIE-DIE, calificarea ca ofiţer al securităţii externe şi pregătirea pentru a lupta împotriva Occidentului, în special a NATO şi a Statelor Unite. Şcoala de la Brăneşti era, de fapt, una de pregătire pentru agenţii antioccidentali, în special împotriva NATO. Generalul Ion Mihai Pacepa a confirmat pentru Adevărul informaţiile despre şcoala de agenţi a regimului comunist. “Şcoala de la Brăneşti a fost, oarecum, creaţia mea. Ea a înlocuit Şcoala pentru informaţii externe de la Moscova, unde erau trimişi ofiţerii DIE până atunci. Scopul şcolii a fost să pregătească spioni, cu prioritate împotriva ţărilor NATO. Am răspuns de activitatea ei. Am modernizat-o (construcţii, concept, inventar). Am avizat tematica cursurilor şi am aprobat listele de cursanţi. Aceştia erau repartizaţi pe ţări (SUA, Anglia, Germania, Italia etc), înrolaţi în cursuri intensive de limbă, şi obligaţi să vorbească limba respectivă în majoritatea activităţilor şcolare şi sociale. Cursanţii învăţau, de asemenea, tehnica de informaţii, de contrainformaţii, şi sisteme de legătură, inclusiv radio şi cifru. Ei erau, de asemenea, pregătiţi pentru a face faţă cerinţelor diplomatice şi sociale din ţările respective. Învăţau tenis, golf, înot subacvatic, alpinism etc. Toţi trebuiau să treacă şi prin perioade de aplicaţii practice care includeau rezistenţa la anchetări ostile. Şcoala a avut caracter strict secret şi a fost legendată drept centru de radio-emisie pentru emi-siuni în limbi străine. Un vast câmp de antene, care se puteau vedea de la distanţă, i-a consolidat legenda”, ne-a precizat Pacepa.

Alte surse din fosta Securitate ne-au precizat că Silviu Predoiu şi Vasilică Sarcă au intrat în Şcoala de la Brăneşti în 1987, fapt confirmat de altfel şi de CV-urile celor doi publicate pe site-ul SIE. Adică, exact în momentul în care PCR şi Securitatea îşi alegeau cu mare grijă cadrele. Contextul internaţional şi presiunile la adresa regimului Ceauşescu de a se democratiza şi de a respecta drepturile omului au făcut ca la Bucureşti sita angajărilor să fie una foarte dură. Mai ales în Securitate, şi cu atât mai mult în cea externă, cea care trebuia să aducă dictatorului mult- râvnitele informaţii care să ducă la rămânerea la putere. Psihologii s-au ferit să comenteze cazul Predoiu-Sarcă. În ce măsură un tânăr pregătit ideologic şi îndoctrinat timp de doi ani într-o bază de spionaj se poate rupe de practicile învăţate acolo? Literatura de spionaj spune că este destul de greu de realizat acest lucru.

Profil

Silviu Predoiu (foto) s-a născut pe 5 august 1958 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie Bucureşti. În 1984-1985 a lucrat la ICE Geomin, o întreprindere de comerţ exterior aflată ca toate celelalte ICE-uri sub influenţa Securităţii. Între 1985 şi 1993 a lucrat la Regia Autonomă Metale Rare Bucureşti. Tatăl său a fost CI-stul şef al miliţiei, adică una din informaţiile importante, din aparatul represiv comunist. În CV-ul lui Predoiu apare un amănunt interesant, şi anume că în 1993 a urmat un curs postuniversitar de jurnalism. În 1999 a făcut şi un curs postuniversitar de management. Între 2000 şi 2002 a fost şef direcţie la combaterea crimei organizate, iar în 2004 a ajuns şef direcţie generală (contraspionaj, protecţie), practic cea mai importantă din SIE. La 18 noiembrie 2005 a ajuns adjunct al directorului SIE.

General maior Vasilică Sarcă s-a născut la 20 mai 1958, la Brăila. Este absolvent al Facultăţii de Transporturi, iar în 2005 a absolvit Colegiul Naţional de Apărare. În 2000 ajunge locţiitor şef direcţie la Secretariatul General al SIE, iar în 2004, şef direcţie generală (Resurse Umane). La fel ca şi Predoiu, din 18 noiembrie 2005 a fost adjunct al directorului SIE. La mijlocul anilor ‘90, Sarcă a lucrat sub acoperire în Cehia.

Însă în afara CV-urilor oficiale există mai multe informaţii despre cei doi adjuncţi de la SIE. În special despre Silviu Predoiu.

Avansaţi în grad de Iliescu

Ambii directori adjuncţi ai SIE ar trebui să îi poarte recunoştinţă preşedintelui Iliescu. Acesta i-a înaintat în funcţie şi apoi i-a făcut generali. De fapt, despre amândoi s-a spus că au fost şi în anturajul lui Adrian Năstase. De aici poate că porneşte şi pasiunea pentru artă a celor doi. Sarcă este pictor amator, iar tablourile sale au ajuns în diferite cancelarii occidentale, fiind făcute cadou de preşedintele Iliescu omologilor săi. De Predoiu în schimb se spune că este un mare colecţionar de artă, la fel ca şi fostul spion anti-NATO Mihai Caraman, numit în 1990şeful SIE.

Serviciile o ţin din scandal în scandal

Din 1990, serviciile secrete o ţin din scandal în scandal. Nereformarea acestora, implicarea în jocuri economice şi politice sunt principalele acuzaţii formulate de societatea civilă. Nu în ultimul rând, manipularea dosarelor, în special în epoca Măgureanu, iar apoi secretizarea acestora în timpul lui Timofte astfel încât acum la CNSAS ajung numai frânturi din dosare sau, cum a fost cazul lui Şerban Mihăilescu, numai coperţile dosarului fostului şef de cabinet al premierului comunist Constantin Dăscălescu.

Am prezentat în acest an mai multe dezvăluiri despre serviciile secrete româneşti şi, mai ales, despre faptul că acestea nu s-au rupt decât prea puţin de practicile Securităţii. Numeric, ele sunt astăzi peste aparatul fostei Securităţi. La fel, mult superioare, din acelaşi punct de vedere, celor occidentale. Un oficial atrăgea atenţia într-o discuţie off the record că numărul mult prea mare de ofiţeri de informaţii înseamnă că România are o problemă cu democraţia.

De asemenea, chiar dacă preşedintele Băsescu a încercat să ne convingă că în servicii nu mai sunt cadre ale Securităţii, lucrurile nu prea stau deloc aşa. Dacă ne uităm cu atenţie la cadrele serviciilor de informaţii, vom găsi foşti securişti de marcă în calitate de consilieri ai unor şefi ai serviciilor. Un caz este cel al generalului Nicolae Pleşiţă, fostul şef al CIE-DIE din perioada de glorie a asasinatelor politice în Occident. Un alt caz este cel al copiilor sau nepoţilor de securişti – un exemplu, nepotul generalului Neagu Cosma, care acum este şeful Diviziunii C din SRI.

Familia 007

Soţia generalului Predoiu a fost adusă în 2001 la compartimentul sinteză al SIE. Apoi a fost avansată şef al serviciului analiză, iar apoi a ajuns în alte posturi importante. Unele surse foarte bine informate spun că a ajuns în fruntea unui important serviciu. Într-o discuţie off the record cu un jurnalist de la Adevărul, Predoiu a negat informaţia.

Securist din tată în fiu

În 1993, Predoiu a fost numit secretar III la Ambasada României din Nigeria.În 1998 a fost retras din post din cauza unui scandal la ambasada din Niger. Adevărul cunoaşte dedesubturile scandalului în care a fost implicat Predoiu, dar nu ne vom referi însă la aceste aspecte.Generalul Predoiu este fiul unui securist de frunte. Tatăl generalului Silviu Predoiu a fost şeful CI de la Inspectoratul General al Miliţei. În 1989 era inspector-şef al Inspectoratului Ministerului de Interne din Giurgiu, iar în timpul revoltei din decembrie 1989 a fost fugărit pe stradă de revoluţionari. Predoiu senior a fost bun prieten cu tatăl directorului SIE Gheorghe Fulga, colonelul de miliţie Fulga, fost şef al Serviciului de Pază şi Ordine din Miliţia Braşov. Atât Fulga senior, cât şi Predoiu senior au fost avansaţi în 2003 de preşedintele Ion Iliescu. “Lot” în care au mai intrat şi Geoană senior, dar şi tatăl generalului Soare de la SRI, cel reţinut recent de DNA.

Poliţiştii politici de la 112

Generalul Corneliu Grigore, prim-adjunctul directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), managerul liniei de urgenţă 112, a fost unul dintre ofiţerii de Securitate care au făcut poliţie politică. In conducerea STS mai este insă un personaj care a fost ofiţer de Securitate. Cei doi au făcut parte din celebra Unitate Specială de Transmisiuni “R”. Scandalul Poliţiei Politice de la 112 apare la căteva zile după ce UE a criticat serviciile oferite pe numărul de urgenţe.

Potrivit unor surse din CNSAS, Grigore, dar şi generalul Ioan Balaure, director adjunct pe probleme economice al STS, au fost identificaţi că au făcut poliţie politică. Informaţia a fost confirmată in exclusivitate pentru Jurnalul Naţional şi de Marius Oprea, consilierul pe probleme de securitate al premierului. Dezvăluirea reprezintă o bombă, deoarece la 18 ani de la evenimentele din decembrie 1989 mai găsim, iată, ofiţeri de Securitate in posturi-cheie in serviciile de informaţii. In urmă cu un an, şeful statului spunea că nu ar mai exista nici un fost ofiţer de Securitate in structurile serviciilor de informaţii. Informaţia se dovedeşte, iată, inexactă, iar doi dintre ofiţerii de Securitate conduc STS.

NUMIŢI DE BÃSESCU.

La 7 decembrie 2005, preşedintele Traian Băsescu face numiri in fruntea STS. Corneliu Grigore devine prim-adjunct al directorului STS, iar Ioan Balaure, adjunct. Grigore a fost pănă in 1980 cadru al Armatei, iar din acel an pănă in 1990 a deţinut, conform biografiei sale publicate pe site-ul STS, “funcţii de executare şi conducere in cadrul Unităţii Speciale de Transmisiuni «R»”. După 1990, Grigore deţine funcţii de conducere in STS, care preluase activitatea, Unităţii Speciale “R”. In 1995 devine locţiitorul şefului Direcţiei Radiocomunicaţii, mai apoi şeful sectorului prognoză, modernizare şi dezvoltare. Intre 1999 şi 2001 ajunge “consilier ştiinţific” al directorului STS. Din 2001 devine şeful Direcţiei de Management.

Ioan Balaure, directorul adjunct pe probleme economice al STS, a lucrat in Unitatea Specială “R”, avănd “funcţii de execuţie” intre 1983 şi 1990, după cum precizează in CV-ul oficial. Din 1994 pănă in 2005 a condus Direcţia Economică şi Financiar-Contabilă.

“MELIŢA ŞI ETERUL”. Unitatea Specială “R” a făcut din celebra operaţiune a Securităţii “Meliţa şi eterul”, care a vizat postul de radio Europa Liberă, dar şi celelalte staţii cu emisiuni in limba romănă, in special Vocea Americii şi BBC. “R” se ocupa de telecomunicaţiile speciale, dar avea activităţi şi de poliţie politică. De exemplu, disidentul braşovean Werner Sommerauer, arestat după manifestările anticomuniste de la Braşov din 1987, a fost identificat pe baza informaţiilor transmise de Unitatea Specială “R”, care ii urmărea pe radioamatorii din Romănia, domeniu in care activa şi acesta. Sommerauer a devenit cunoscut după ce a dezvăluit că ar fi fost bătut de fostul ofiţer de Securitate Ristea Priboi. Pe site-ul STS, istoria comunistă a serviciului este falsificată. Se spune că ar fi funcţionat in cadrul Ministerului de Interne, dar uită să se precizeze că a fost, de fapt, parte a Securităţii.

POLIŢIE POLITICÃ…. Actualii generali Corneliu Grigore şi Ioan Balaure sunt menţionaţi ca ofiţeri de Securitate care au făcut poliţie politică intr-un document al CNSAS alături de alte zeci de persoane pe baza probelor găsite in dosarele de urmărire cercetate pănă in prezent.

In exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, informaţia a fost confirmată de Marius Oprea,la aceea vreme consilierul pe probleme de securitate naţională al premierului Tăriceanu. El spune că această situaţie “aduce, de fapt, atingere siguranţei naţionale şi prejudicii mari de imagini la nivelul Uniunii Europene”. Despre dosarele in care au fost implicaţi cei doi actuali generali, şefi la STS, Oprea spune că este vorba “despre dosare de urmărire informativă”.

“IRESPONSABILITATE ŞI CORUPŢIE”. Consilierul premierului spune că sunt mari semne de intrebare asupra celui care i-a avansat. Cel care i-a avansat pe cei doi este preşedintele Traian Băsescu. Oprea nu se sfieşte să spună că in cazul STS este vorba despre “iresponsabilitate şi corupţie”. Despre STS au apărut in ultimul timp mai multe dezvăluiri despre afacerile pe care acest serviciu le-a făcut. Unul dintre cei care au obţinut contracte cu STS este consilierul prezidenţial Daniel Andrei Moldoveanu. Un altul este Bogdan Chireac, fost senior editor la cotidianul Găndul.

Sursa

Sursa

WikiLeaks.ro documente